Eu am o problema in a simpatiza, elogia, admira vedete. Cu atat mai putin dupa ce mor. Multi o fac luand in considerare tot ce a facut acea vedeta pentru ei, cata bucurie, ce concerte splendide a facut pentru ei, ce frumoase cantece a compus …

Dar stau sa ma gandesc: oare chiar a facut ceva pentru mine, sau vedeta a facut totul pentru el/ea? Atata tot ca se confunda cu interesele mele si le-a speculat. El si-a luat partea banului, eu am platit. Multi spun ce om mare, cat a vandut, cat a facut … dar le-a facut pentru el si a fost platit cu milioane de dolari pentru asta.

Elogiile se cuvin celor ce au facut ceva frumos/bun si nu au primit o plata si nici macar notorietate pentru asta. Este o diferenta intre a aplauda la o piesa de teatru si a pune pe un pidestal actorul principal. In capcana idolatrizarii nu cade doar prostimea ci insasi vedeta. Ajunge sa se creada nemuritoare si vesnic frumoasa.

Putini oameni din lumina reflectoarelor fac ceva pentru ceilalti. Tot ce fac, fac pentru ei insisi. Si tot noi ne simtit datori.

Uneori, parca uitandu-ma la lucruri obisnuite ma trazneste cate o revelatie si le vad intr-o lumina in care nu le-am mai vazut pana atunci. Am impresia ca ma dedublez in acele momente.

Asa se face ca ma uitam care-i pulsul muzical din Romania. N-am avut timp sa observ calitatile vocale. Am stat sa ma gandesc de ce nu se pot canta doua versuri fara sa i se vada chilotii cantaretei? De ce la refren deja figurantii au simulat vreo doua acte sexuale? Muzica e ceva de cand au fost oameni pe pamant, dar am impresia ca acum muzica fara sex nu se poate.

Poate devin eu depasit dar daca vreau sa ascult/vad muzica (pop, rock, soft, jazz) vreau sa ascult si sa vad ceva de calitate, dar parca fara niste sani sarind in fundal, notele nu ating coarda sensibila a ascultatorilor. Am impresia ca s-a intrat intr-un cerc vicios, si fiecare coboara standardele de la Madonna pana la manelisti.

Pe tusa stau o gramada de comentatori de mondeneitati care se dau care mai peste cap pentru exclusivitati. Idioteniile astea nu le-am inventat noi dar le-am implementat cu brio.

Sunt multe persoane care doresc sa fie vedete cu orice pret, crezand ca aceasta va rezolva totul. Imi tot venea sa scriu si eu un articol despre adevarata fata a showbiz-ului artificial fandosit, dar cel mai bine o poate face o vedeta cu capul pe umeri. Cabral revolutioneaza termenul de vedeta:

Cei care au vrut si au ajuns vedete se uita acum la saracia asta si se intreaba cum au putut s-o vada atat de stralucitoare si de extravaganta. Marile petreceri care se vad pe la teveu sunt, in mare parte, amarastenii de concursuri pe genul “care mananca primul nu mai vaduveste frigiderul de-acasa in seara asta”, marele glamour este “daca mai obtin un concert mi-am platit ratele la masina si la casa si luna asta”, marea fita decadenta si speciala se traduce in “merg la Mamaia la Bamboo, beau 3 cico-uri si ma duc la hotel sa eliberez camera”.

Si in timp ce furnizeaza ziarelor de tot felul fel de fel de sume orbitoare se chinuie, in mare parte, sa-si plateasca noua casa si noua masina si cele cateva carpe cumparate cumpatat. Dar la vedere este totul shinny, ca deh, ei sunt speciali!

mai multe intr-un articol de citit.

Dragostea nu se defineste se dovedeste.

Daca nu stiti cine este junele din imagine, va spun eu ca poate ii purtati hainele: Roberto Cavalli.

Si cand altele se plang ca le este greu.

sursa: http://www.lessclothes.com/